ARTA DACICA

         Arta in acceptia ei cea mai larga, este un subiect despre care se poate vorbi foarte putin daca ne referim la poporul geto-dac. Aminitirea mitologiei dacice a luat forme pe care azi nu le mai recunoastem, legendele lor istorice ne sunt practic necunoscute, fara urma au disparut poezia lor populara si literatura religioasa, nu se stie nimic despre muzica si dansurile lor.
         Ce a ramas atunci? Foarte putin. Nu indeajuns pentru a zugravi un tablou complet al artei dacice, dar indeajuns pentru a se putea trasa cateva caracteristici ale ei. Iar pentru aceasta trebuie multumit arheologilor.
         Relativ complete sunt informatiile despre materialul folosit la olarit, forma si ornamentatia vaselor de lut, material care abunda pe tot teritoriul tarii. Ceramica geto-dacica poseda o frumusete si o eleganta remarcabila cu atat mai mult cu cat este de o originalitate absoluta. Se poate vorbi cu temei despre o geometrie specifica ceramicii daco-getice mai cu seama cu referire la piesele de lux. Lucrata cu mana sau la roata, produsele ceramice pastreaza intotdeauna proportiile potrivite care dau vasului un aspect deosebit de placut si elegant. Ceramica lucrata cu mana, fabricata in general din lut negru mai rar de culoare bruna este lustruita in exterior si se caracterizeaza prin urmatoarele forme:

         Ceramica lucrata la roata incepe sa foloseasca cu preponderenta lutul brun si se caract prin urmatoarele forme:

Ceramica este deseori frumos pictata, cea din zona Sarmizegetusei prezentand caracteristici care o deosebesc net de cea din restul tarii. Daca de arta statuara in piatra nu se poate vorbi, s-au descoperit fragmente de statuete din lut ars. O categorie aparte de produse din lut incizate artistic sunt vetrele (cum este cea de la Popesti). Din acelasi, material, ceramica s-au mai gasit diverse medalioane, imprimate cu figuri umane sau diferite simboluri, un astfel de exemplar, gasit la Sarmizegetus a, are imprimat chipul zeitei Bendis.

         O parte importanta a artei dacice o reprezinta obiectele din metale pretioase, produsele de argint fiind fara indoiala, produsele cele mai inalte si reprezentative ale artei geto-dace. Nu numai ca sunt realizate din argint de calitate, dar maiestria la care au ajuns mesterii daci pot starni invidia celor din zilele noastre. Un splendid exemplu de arta autohtona il constituie vasele de argint din tezaurul de la Sancrieni.

Ornamentate cu impunsaturi , palmete, lujeri, frunze, motive impletite si valuri alergatoare, ele sunt o marturie a maiestriei autorului si gustului proprietarului. Lanturile ornamentale faurite din zale de argint sunt atat de fine incat par impletite. Bratarile in forma de spirala cat si cele din trei sau patru semisfere, prezinta o originalitate plina de eleganta. Fibulele ocupa un loc important in vestimentatia geto-daca. Acestea au diferite forme de la cercuri si patrate la simbolul solar si cel al fr nzei. Adeseori sunt decorate cu figuri umane. Cerceii se realizau dintr-o sarma subtire rasucita in spirale fine. Inelele, poate cele mai expresive si frumoase podoabe, au diferite forme:verigi cu noduri si protuberante, spiralate, simple, dintr-o bucata sau cu capete neunite, unele sunt prevazute cu boabe de sticla colorata. La toate acestea se adauga catarame, nasturi, paftale. Deasemeni sau gasit parti de harnasamente bogat decorate, scuturi de parada (exemplu edificator este scutul aurit de la Piatra Rosie), coifuri (cum ar fi acel frumos coif de aur de la Poiana-Cotofenesti), oglinzi. Desi nu din materiale pretioase dar fara sa-si piarda eleganta trebuie mentionate candelabrul de la Poiana.

Aceste obiecte din metale pretioase nu sunt caracterizate numai prin calitatea lor superioara ci si prin numarul mare, tezaurul luat de Traian fiind indeajuns de mare pentru a restabili economia intregului imperiu.